Destructurarea umana

PS: M-am asezat sa scriu acest articol la inceput de decembrie, abia astazi am reusit sa finalizez o parte din el.

Sper sa ii ajute pe toti ce se afla in proces......

Toti trecem prin foarte multe experiente de-a lungul vietii, insa cati devenim constienti de cine suntem? Cati simtim destructurarea? Cati permitem restructurarea lui "Eu Sunt" intr-un Sine Autentic? Nu este usor acest proces de transformare, se simte ca o stanca ce apasa pe soarele interior, o vascularizare puternica a mintii (presiunea in cap) ce preseaza parca pe nervii occipitali si o adevarata incizie pe inima omului. Da, existam atat de multi intr-unul singur: observatorul meu sta detasat si doar imi transmite perspectiva sa, omul plange si se agata de speranta ca poate totusi isi creaza o cale spre implinirea asteptarii, mintea cauta solutii de impacare a tuturor, iar Eu, Eu ma vreau atat de mult pe mine, incat renunt la a mai dori ceva, pur si simplu renunt la mine si la tot ce am stiut, pentru ca dincolo de toate aceste povesti se afla suvernatitatea mea si felul meu de a fi ce imi exprima iubirea mea pentru mine.

Vrei sa fii liber? Fii! Este un dar atat de mare, insa nu si usor de obtinut, cel putin, nu pana acum. Nu am auzit pe nimeni sa spuna ca a fost usor....Eu recunosc, nu imi este usor si nici nu stiu ce voi gasi la capatul tunelului sau asteptarii umane...dar las sa se intample, incercand sa nu mai opun rezistenta experientelor manifestate in realitatea mea. Nu lasa nici un capitol neatins, nici iubirea, nici jobul, nici familia, nici omul, nici corpul, nici inima, nici universul zilnic. Toate se transforma in ceva fascinant, trebuie doar sa treci peste adevarata bariera: rezistenta la schimbare si atasamentul omului de drama. Da, incepi sa vezi ca tot ce ai facut pana acum nu mai are valoare, si unde ai avut un gram de satisfactie pentru ceea ce ai realizat, acum, se aseaza paradoxal oponentul: insatisfactia si mai mult faptul ca nimic nu mai pare important pentru tine sau nu mai este ce parea sa fie.

Corpul fizic simte cel mai intens destructurarea, pentru ca se manifesta prin stari ce sperie uneori:

- presiuni in cap, ca si cum vasele de sange stau sa explodeze avand tensiunea prea mare. Si aici m-am intalnit cu rezistenta la schimbare a omului din mine, cu moduri vechi de actiune, cu tipare dupa care inca functionam la voia intamplarii.

- dureri in inima ca si cum am fi operati pe cord deschis, ca si cum am fi in cele mai puternice momente de suferinta.

- stari de voma in anumite momente cand se pare ca eram intr-o neacceptare a tot ce se intampla in viata mea.

Sunt multe momente si destule experiente care nu sunt pe masura asteptarii umanului, dulci, frumoase si pline de rasfat, dar in spatele carora se afla adevarate cadouri, cum ar fi: exprimarea de sine, manifestarea autenticitatii tale, bucuria de a te simti pe tine si de a functiona din libertate, nu din conditionare.

Si cand pui totul pe pauza, retragindu-te in interiorul tau, incepind sa respiri si taind legaturile cu tot ce vrei sa dai drumul, se face liniste, o liniste deplina pentru ca ai eliberat structuri ce iti ingradeau accesul la esenta ta. Fii pregatit insa, pentru ca in zile ce urmeaza, se creaza noi povesti in care sa iti arati tie ca ai ales din toata inima libertatea, povesti in care daca iti vei mentine dorinta de libertate, te vei elibera la un nivel si mai profund de toate chingile trecutului si tot asa pana cand curatirea va fi totala. Depinde de noi cat de repede, cat de usor si cat de mult cu fiecare respiratie, cu fiecare permitere. Cu cat opui rezistenta, cu atat procesul se ingreuneaza. Dar nu uita si nu te lasa prada fricilor, odata ce iti doresti din toata fiinta ta, oricum vei ajunge acolo. Si stii de ce? Pentru ca noi deja suntem acolo! Acum doar constientizam drumul parcurs pana acolo.

Ce pot sa fac?

- Sa ma iubesc pe mine!

- Sa ma respect pe mine!

- Sa ma aleg pe mine!

- Sa imi ofer timp si spatiu pentru mine!

- Sa respir si sa creez saptiu sigur pentru mine!

- Su ma tin in brate pe mine si in iuresul oricarui uragan sa am incredere ca sunt in siguranta pentru ca Eu sunt Creatorul Universului meu, iar daca ma aflu intr-o anumita experienta este pentru ca Eu am creat-o, Eu am ales-o si este cel mai potrivit pentru mine sa fiu in ea!

Astept parerile voastre de oriunde ati fi, dragi ingeri!

Ps: sunt grupuri de fiinte ce au trecut prin aceste transformari si acum sustin energetic celelalte grupuri ce sunt in proces de metamorfozare.

In curand vor finaliza si ele trecerea prin acest val si ii vor sustine pe ceilalti!

Asa ca sa zambim, nu suntem singuri si suntem peste tot!

Cu multa iubire ! EU ...By CC.