Iubirea nu are varsta

Sunt putin obosita, dar imi este atat de dor sa astern cateva randuri....Mi-am lasat trupul sa cada pe o canapea moale, hmmmm....atat de confortabila, care te invita sa iti deschizi mintea catre o imaginatie bogata, catre calatorii in alte taramuri pline de zane, fluturi si flori....In sfarsit este atat de liniste in casa, incat imi pot rasfata urechile cu o muzica buna si relaxanta....M-am asezat sa scriu despre iubire, insa tot ce fac acum este sa o simt, fara sa o pot transpune in cuvinte............

Ah....iubirea!!!! Atat de felurita, atat de des intalnita si atat de mult dorita....

Sunt in mijlocul unor oameni de varste diferite de la 3 la 90 si ceva de ani si indiferent de situatie fiecare cauta iubirea intr-un mod sau altul.

Un copil cauta in permaneta iubirea si atentia mamei, parca nu se mai satura de ea, o cauta intr-atat incat uneori o sufoca sau ar vrea sa o posede si doar ei sa ii apartina.

O batranica este in cautarea unei altfel de iubiri: tot ce isi doreste este o mangaiere si o vorba buna, ea vrea sa fie inteleasa si sa poata discuta cu cineva....si garantez ca este o persoana inteligenta si destul de constienta pentru varsta ei. Intr-o zi m-a intrebat: "spune-mi cum poat iesi afara din toata aceasta poveste?" Totul a devenit indiferent pentru ea, ce face, ce imbraca, ce mananca, atata timp cat corpul sau este bolnav si nu se mai poate deplasa de una singura. I-am privit ochii albastri incarcati de atat oboseala si tristete, am respirat si am incercat sa simt daca este pregatita sa ii vorbesc despre celelalte taramuri.....nu era...! Vroia sa se termine, dar in acelasi timp isi aseza capul pe perna, adormind cu speranta ca maine ne vom revedea. In ea sta inca aprinsa scanteia iubirii de viata.

O alta batranica, despre care cunoscutii au numai cuvinte de lauda pentru ajutorul oferit oamenilor de-a lungul vietii sale, a trecut mental intr-o alta lume: intr-o lume a iubirii de barbati. Este o admiratoare infocata a sexului masculin, plina de emotie in prezenta celor mai frumoase si interesante exemplare din aceasta categorie, pentru ca gusturile sale constituie criterii selective pentru acestia. As tinde sa cred, ca in aceasta viata a fost o femeie devotata sotului si nu a avut curajul sa isi urmeze chemarile interioare de a mai iubi si alti barbati. Iar acum, pentru ca o parte din aminiri i s-au sters si au plecat odata cu ele credinte si tipare legate despre acest "cine sunt eu!", ea isi manifesta linistita si fara rusine iubirea fata de barbati, luandu-i de mana sau sarutandu-le mana. Tot ce vrea este admiratia lor, iubirea lor, mangaierea lor, strangerea lor in brate, cuvintele si soaptele lor.

Poti avea un numar mare de ani, iubirea isi gaseste intotdeauna calea. Desi treci printr-un calvar al durerilor fizice produse de diferite boli, scanteia iubirii aprinde focul inimii chiar si in aceste conditii, facandu-i omului ziua mai usoara, mai frumoasa. De ce? Pur si simplu, atentia i se focuseaza pe cea pe care o indrageste, o mangaie cu privirea, ii ia mana in palma, pretinzand ca are nevoie de ajutor sau ca nu il mai tin picioarele, isi sprijina capul pe umarul sau, lasandu-si buzele sa ii simta pielea sa catifelata....Initial nu am inteles aceasta forma de iubire, am intrat in jocul uman, in jocul celorlalti de a vedea aceste manifestari doar din perspectiva sexuala, dar nu, in spate la tot, la absolut tot, sta aceasta dorinta de iubire, un leac pentru toate bolile, toate durerile si toate tristetile inimii. Cu aceasta iubire, drumul lor catre alte taramuri este mai usor....aceasta persepectiva asupra vietii o poti observa daca iti muti atentia egoista de la umanul tau la prezenta sufletului si darurile pe care ti le aseaza in cale, atat timp cat tu ii implinesti menirea de a darui celor din jurul tau iubire.

Si da, am ajuns la omul si iubirea sa pentru Dumnezeu, o iubire profunda.... ce ii da o maxima siguranta umanului, stiind ca cineva acolo este responsabil de viata sa, de destinul sau...exista un val prin care inca nu vede orice ochi, un val al divinitatii dupa care stai ascuns "TU" - creatorul vietii tale, Tu - scanteie divina din Dumnezeu, prin care Dumnezeu isi recunoaste propria manifestare intr-o lume umana. Pana atunci lasam a crede ca responsabilitatea asupra a ceea ce traim zilnic nu ne apartine. Dar intr-o zi vom cunoaste si acest adevar si ne vom recunoaste pe noi insine.

Aceasta este o iubire pe care o cercetam si o purtam cu noi de atatea si atatea vieti, asteptandu-ne iluminarea.

Iar in final as putea vorbi si despre o particica din iubirea mea, acea participa mai putin implinita, probabil.

Si eu exist ca femeie in aceasta lume a iubirii, ca o femeie care isi cauta propria implinire feminina, hmmmm....dar care se simte atat de bine cu divinitatea sa, cu ceea ce este ea, atat de imperfecta in toata perfectiunea creatiei universale. Da..... si eu tanjesc uneori dupa iubire, dupa acele momente gingase in care sa imi asez capul la pieptul sau si sa ma simt in siguranta, dupa acele clipe in care privirile se intalnesc si iubirile se recunosc unele pe celelalte, dupa acele nopti in care patul devine neincapator, dupa acele dimineti in care te trezesti rasfatata de saruturi tandre, dupa acel om sigur pe el, care stie ce vrea, care vede cine esti si stie sa te pretuiasca la fel de mult cum si tu il pretuiesti pe el la nivel profund, nu doar la interactiunea dintre doua trupuri.

Ah....este atat de bine sa fii plin de iubire de sine, pentru ca din prea plinul tau poti darui fara sa astepti ceva la schimb, da!!!.....asa poti trai o iubire autentica nevanduta si necumparata de nici unul dintre parteneri, asa poti trai iubirea lui "acum si aici".

Asa ca....iubirea nu are varsta, ea este sau nu este, ea se aprinde intr-o clipa dintr-o scanteie si se incheie atunci cand si-a imlinit menirea. Iubirea nu te-ntreaba, ea naste fluturi in tine si ei iti dau aripi sa poti zbura intr-un univers cunoscut doar de tine si cealalta parte din tine de care te-ai indragostit, de voi doi, de noi doi.